plecarea de pe loc

by Domnul P.

te-am visat înainte ca tu să visezi că mă vei visa,

purtai în jurul gâtului

o mașină roșie decapotabilă,

șoferul și încă doi pasageri sângerau teribil,

aveați portbagajul plin cu nisipuri albe,

pe plajă, doi bătrâni citeau aceeași carte

cu picioarele scufundate până la genunchi în gem de caise

marea nu scotea niciun sunet,

m-ai claxonat de două ori,

ți-am părut probabil frumos,

așa,

cu gura plină cu apă de ploaie,

cu brațele hornuri din care ieșea fum de havană,

te-am privit cu ochii larg închiși,

să nu-mi poți vedea rănile,

te-am adulmecat cu haita degetelor mele,

mergeați atât de repede,

șoferului și celorlalți doi pasageri le curgea sânge din buzunare,

dintr-o carte,

și dintr-un coș de nuiele,

s-a deschis ușa din dreapta,

am putut să-ți zăresc clavicula cu un sfert de buză,

șoferul mi-a dăruit o găleată cu nisip alb,

ce frumos îți ședea cu mașina înfășurată în jurul gâtului,

păreai să vrei să mă iei în brațe,

dar brațele tale ardeau deja

într-o plantație de tutun,

sulite pe coapsele maronii, transpirate,

ale șoferului și celorlalți doi pasageri,

bătrânii s-au îmbrăcat în pardesie de pâine date cu unt,

marea i-a înghițit cu poftă,

m-ai claxonat din nou,

ți-am vorbit cu genunchii mei înfloriți

ca un buchet de geamantane,

m-a durut, într-un fel,

că ai trecut prin visul meu

și nici măcar nu ți-ai făcut plinul